Argument

Ipoteza de cercetare

Ideea centrală a proiectului este aceea că procesul de instituționalizare a eticii în și pentru cele 7 tipuri de organizații publice și private din România a început ca urmare a procesului de aderare a țării la NATO și mai ales la Uniunea Europeană, adică în perioada 2000-2004, având loc importuri de forme fără fond (e.g., adoptarea unor coduri de conduită fără nici un mecanism care să le transforme în documente “vii”) din diverse locuri și prin contaminări reciproce între diferitele sectoare și arii de activitate.

Obiectivele proiectului

Proiectul MECOPP RO, așa cum arată el la acest moment, are 4 obiective majore. Dintre acestea, doar unul singur este un obiectiv de cercetare propriu-zis, restul doar sprijinindu-se pe analiza științifică. La rândul său, obiectivul de cercetare are 3 obiective specifice care vizează teme particulare în legătură cu procesul de instituționalizare a eticii.
(O1) Analiza sistematică a fenomenului instituționalizării eticii în România.
(OS1.1) Identificarea modului în care se petrece instituționalizarea eticii în și pentru cele 7 tipuri de organizații publice și private din România după 1990.
(OS1.2) Analiza modalităților prin care raportarea non-financiară poate contribui la creșterea gradului de încredere în organizațiile vizate de proiect.
(OS1.3) Dezvoltarea unui model de bună practică în ceea ce privește construirea unui sistem de management de etică și conformitate (“infrastructură etică”).
(O2) Fundamentarea unei viziuni practicabile cu privire la rolul și statutul profesioniștilor de Etică și Conformitate în cadrul procesului de instituționalizare a eticii în organizațiile din care fac parte.
(O3) Promovarea unor propuneri concrete de politică publică în materie de etică organizațională și etică profesională.
(O4) Promovarea de bune practici care să sprijine organizațiile în eforturile lor de a construi infrastructuri de etică și conformitate viabile.

Obiectivele O2O4 sunt secundare în raport cu O1, iar obiectivele O3 și O4 implică acțiuni pe care le vom prezenta în secțiunea Ramificații a acestui website.

Aria de acoperire

Cele 7 tipuri de organizații vizate de proiect sunt: (1) instituții publice (guvern (minister), primării de municipii și prefecturi); (2) instituții medicale (spitale publice și private); (3) universități; (4) instituții media; (5) organizații non-guvernamentale; (6) partide politice; și (7) companii. Ele au fost alese în primul rând fiindcă există inițiative consistente de instituționalizare a eticii, fie că vorbim de coduri de etică profesională sau organizațională, fie de apariția unor instituții speciale precum consiliile și comisiile de etică ș.a.m.d.

Metodologie

Proiectul are un grad de dificultate ridicat, care provine din cel puțin 3 surse. În primul rând, este vorba de o cantitate foarte mare de informații, care privesc tipuri diferite de organizații, cu legislații și practici la fel de diferite. În al doilea rând, accesul la informațiile care țin de infrastructura etică a unei organizații este restricționat, iar de aici apare acel gol de cunoaștere (knowledge gap) care limitează masiv analiza; dacă în cazul universitățile lucrurile sunt relativ clare, în cazul companiilor nu vom afla niciodată care au fost resorturile interne care au determinat în mod explicit abordarea sistematică a managementului eticii și conformității.

În al treilea rând, încrengătura relațiilor care se țes și se desțes între diferiții actori este imposibil de “citit”, de vreme ce adeseori ne aflăm în fața unei cutii negre în care vedem o parte din actori și reacțiile lor, dar nu și conexiunile propriu-zise. De exemplu, este ușor să afirmăm că Strategia Națională Anti-Corupție determină în 2016 inițierea unor infrastructuri de etică în cazul companiilor de stat, dar situația este mult mai complexă căci există implicații și în zona politică (e.g., voința politică de schimbare), și în cea de guvernare corporativă (modificarea OUG 119/2011 cu OUG 109/2016, dar și transpunerea Directivei 2014/95/UE) care poate au contribuit mai mult.

Analiză longitudinală

Am optat pentru o analiză longitudinală a celor 7 sectoare de activitate, care acoperă în mod direct perioada 2000-2020 (unde documentarea inițială acoperă intervalul 2000-2009). Am preferat acestă metodă de analiză întrucât doar ea dă seama de evoluțiile care au loc în cele 7 domenii: (1) afaceri guvernamentale și administrație publică; (2) sănătate; (3) educație; (4) mass-media; (5) societate civilă; (6) politică; și (7) afaceri.

Analiză trans-sectorială

Acest tip de analiză presupune o manieră comparativă de a trata procesul de instituționalizare a eticii. Pentru a determina dacă există contaminări în materie de instituționalizare a eticii de la un domeniu de activitate la altul și dacă există un model dominant de instituționalizare a eticii, trebuie să comparăm formele pe care le ia fenomenul în cauză. Cu alte cuvinte, trebuie să analizăm dacă, de exemplu, instituția codului de conduită (!) este împrumutată din zona administrației publice și de alte sectoare de activitate, cum ar fi cea medicală și cea universitară. Sau, ca să luăm un alt exemplu, dacă instituția consilierului de etică din administrația publică românească este construită pe modelul consilierii de etică din mediul de afaceri, ori, dimpotrivă, pe un altul.

Analiză a studiilor de caz